Studiu biblic – 4-10 aprilie 2020

Studiu biblic Adulti

4-10 aprilie 2020

Originea Bibliei

Sabat după-amiază

Text de memorat:

„De aceea mulțumim fără încetare lui Dumnezeu că,
atunci când ați _____________ Cuvântul lui Dumnezeu ___________ de
la noi, l-ați primit nu ca pe cuvântul oamenilor, ci, așa cum și _________
în adevăr, ca pe Cuvântul lui Dumnezeu, care _____________ și în voi,
care credeți.” (1 Tesaloniceni 2:13)

Modul în care percepem și înțelegem originea și natura Scripturii are un impact major asupra rolului pe care Biblia îl are în viața noastră și în biserică. Felul în care interpretăm Biblia este influențat și modelat în mare măsură de înțelegerea procesului revelației și inspirației. Când vrem să înțelegem corect Scriptura, în primul rând trebuie să ținem seama de modul de interpretare pe care îl găsim chiar în ea. Nu putem studia matematica cu ajutorul metodelor empirice folosite în biologie sau sociologie. Nu putem studia fizica folosind aceleași instrumente ca pentru istorie. Nici adevărurile spirituale ale Bibliei nu vor fi cunoscute și înțelese corect prin metodele ateiste care abordează Biblia ca și cum Dumnezeu nu ar exista, ci modul în care interpretăm Scriptura trebuie să ia în serios dimensiunea divino-umană a Cuvântului lui Dumnezeu. De aceea, ca să putem să o interpretăm corect, noi trebuie să abordăm Biblia cu credință, nu cu scepticism sau îndoieli metodologice.

În această săptămână vom studia câteva aspecte fundamentale ale originii și naturii Bibliei care ar trebui să aibă impact asupra modului în care o interpretăm
și o înțelegem.
11–18 aprilie – Săptămâna libertății religioase (colectă)

Duminică, 5 aprilie

Revelația divină a Bibliei

1. Ce spune Petru despre originea mesajului profetic al Scripturii?
2 Petru 1:19-21________________________________________________________________________________________________________________________
Apostolul Petru spune că profeții au fost insuflați de Duhul Sfânt în așa măsură, încât conținutul soliei lor era de la Dumnezeu. Nu ei au inventat mesajul. Mesajul profetic al Bibliei nu are la bază „basme meșteșugit alcătuite” (2 Petru 1:16), ci este de origine divină și de aceea putem afirma că este adevărat și demn de încredere. „Oamenii sfinți ai lui Dumnezeu au vorbit, mânați de Duhul Sfânt” (vers. 21, NKJV). Dumnezeu a fost la lucru în tot procesul de revelație prin care le-a făcut cunoscută voia Sa oamenilor aleși.
Comunicarea verbală directă între Dumnezeu și anumiți oameni este un adevăr de netăgăduit al Scripturii. Tocmai de aceea Biblia are o autoritate specială, divină, și noi trebuie să luăm în considerare elementul divin atunci când interpretăm Scriptura. Deoarece Dumnezeul nostru sfânt este Autorul suprem, cărțile Bibliei sunt pe drept numite „Sfintele Scripturi” (Romani 1:2; 2 Timotei 3:15).
Ele au fost date și cu scop practic – sunt de folos „ca să învețe, să mustre, să îndrepte, să dea înțelepciune în neprihănire, pentru ca omul lui Dumnezeu să fie desăvârșit și cu totul destoinic pentru orice lucrare bună” (2 Timotei 3:16,17). Noi avem nevoie de ajutorul Duhului Sfânt pentru a putea aplica în viața noastră ce ne-a descoperit Dumnezeu în Cuvânt. Petru spune că interpretarea Cuvântului divin descoperit al lui Dumnezeu nu ține de părerile personale. Noi avem nevoie de Cuvântul lui Dumnezeu și de Duhul Sfânt pentru a-i înțelege corect sensul.
Scriptura spune: „Nu, Domnul Dumnezeu nu face nimic fără să-Și descopere taina Sa slujitorilor Săi proroci” (Amos 3:7). Termenii biblici pentru „revelație” exprimă
ideea că acum este descoperit, sau dezvăluit, și astfel este făcut cunoscut ceva ce înainte a fost ascuns. Ca oameni, noi avem nevoie de această descoperire, pentru că suntem ființe păcătoase, despărțiți de Dumnezeu din cauza păcatului și, în consecință, dependenți de El pentru a afla care este voia Lui. Uneori ne este greu să ascultăm de învățăturile Bibliei chiar când credem în originea ei divină. Ce s-ar întâmpla dacă am ajunge să nu ne mai încredem sau să punem la îndoială originea ei divină?

Luni, 6 aprilie

Procesul inspirației

Deoarece Dumnezeu se folosește de limbaj pentru a le descoperi oamenilor voia Sa, revelația divină poate fi scrisă în cuvinte. Biblia este rezultatul descoperirii
adevărului Său prin lucrarea Duhului Sfânt, care transmite și păstrează mesajul lui Dumnezeu prin instrumente umane. Tocmai de aceea ne putem aștepta să existe acea unitate fundamentală pe care o vedem în toată Scriptura, de la Geneza la Apocalipsa (compară Geneza 3:14 cu Apocalipsa 12:17).

2. Ce ne spun următoarele versete despre inspirația Scripturii?
2 Petru 1:21_ _________________________________________________________________________________________________________________________
2 Timotei 3:16______________________________________________________
Deuteronomul 18:18_ __________________________________________________________________________________________________________________
Toată Scriptura este de inspirație divină, chiar dacă nu toate pasajele ne inspiră la fel de mult sau nu toate ni se aplică nouă astăzi (de exemplu, secțiunile despre sărbătorile ebraice au fost inspirate, deși nouă nu ni se cere să le păstrăm și astăzi). Totuși, trebuie să învățăm din toată Scriptura, chiar și din acele părți care nu sunt ușor de citit și de înțeles sau dacă nu ni se aplică nouă astăzi în mod specific.
De asemenea, nu tot ceea ce este scris în Biblie a fost descoperit direct sau în mod supranatural. Uneori, Dumnezeu i-a folosit pe scriitorii biblici care au cercetat cu grijă anumite lucruri sau au folosit documente existente (vezi Iosua 10:13; Luca 1:1-3) pentru a transmite solia Sa. Dar, chiar și așa, toată Scriptura este inspirată (2 Timotei 3:16). Tocmai de aceea Pavel afirmă că „tot” ce a fost scris a fost scris pentru învățătura noastră, pentru ca, prin „răbdarea şi încurajarea date de Scripturi, să avem nădejde” (Romani 15:4, NTR).
„Biblia arată către Dumnezeu ca autor al ei; cu toate acestea, a fost scrisă de mâini omenești și, în variatele stiluri ale diferitelor ei cărți, ea prezintă caracteristicile
numeroșilor ei scriitori. Adevărurile descoperite sunt toate «insuflate de Dumnezeu» (2 Timotei 3:16), cu toate acestea, sunt exprimate în cuvinte omenești.” – Ellen G. White, Tragedia veacurilor, p. 5 Astăzi sunt mulți cercetători care neagă autoritatea divină a multor părți din Biblie şi resping chiar învățături esențiale – creațiunea, exodul, învierea.
Cum putem evita să ajungem în această situație?

Studiu biblic – 5 aprilie

Prima carte a Împăraților îl prezintă pe Solomon ca fiind un rege înțelept, inteligent și curios în legătură cu tot ce se întâmplă în jurul lui. Deși Dumnezeu nu ne garantează abundența de bunuri materiale dacă Îl urmăm, totuși respectarea principiilor lui Dumnezeu ne scutește de multe complicații și durere.
Citește secțiunea Caz în studiu. Care ar fi câteva modalități prin care putem deveni mai înțelepți?

Caz în studiu

3 Solomon Îl iubea pe Domnul, împlinind hotărârile tatălui său, David, însă aducea jertfe şi ardea tămâie pe înălţimi. 4 Regele s-a dus la Ghivon ca să aducă jertfe, pentru că acolo se afla cea mai însemnată înălţime. El a adus pe altarul de acolo o mie de arderi de tot. 5 La Ghivon, Domnul i S-a arătat lui Solomon noaptea într-un vis şi Dumnezeu i-a zis:

– Cere-Mi orice vrei să-ţi dau!

6 – Tu ai arătat o mare îndurare[a] faţă de robul Tău David, tatăl meu, a răspuns Solomon, căci a umblat înaintea Ta în credincioşie, în dreptate şi în curăţie de inimă. Tu ai arătat această mare îndurare faţă de el şi i-ai dat un fiu care stă astăzi pe tronul său. 7 Doamne, Dumnezeul meu, Tu l-ai numit rege pe slujitorul Tău în locul tatălui meu, David. Însă eu sunt tânăr şi nu ştiu să-mi îndeplinesc bine îndatoririle. 8 Slujitorul Tău se află în mijlocul poporului pe care l-ai ales, un popor atât de numeros, încât nu poate fi socotit sau numărat. 9 Dă-i slujitorului Tău o minte cu discernământ ca să pot judeca[b] poporul Tău şi să pot deosebi între bine şi rău, căci cine este în stare să judece acest popor numeros al Tău?

10 Domnului I-a plăcut cererea lui Solomon. 11 Şi Dumnezeu i-a zis:

– Pentru că ai cerut acest lucru şi nu ai cerut pentru tine nici viaţa lungă, nici bogăţii şi nici moartea duşmanilor tăi, ci ai cerut înţelepciune pentru a face dreptate, 12 voi face după cum ai cerut. Îţi voi da o minte înţeleaptă şi pricepută cum nu a avut nimeni înaintea ta şi nici nu se va mai ridica după tine nimeni asemenea ţie. 13 Mai mult, îţi voi da şi ceea ce nu ai cerut, bogăţii şi faimă, aşa încât nu va fi nici un alt rege ca tine în tot timpul vieţii tale. 14 Şi, dacă vei umbla în căile Mele, păzind legile şi poruncile Mele, aşa cum a făcut tatăl tău, David, îţi voi lungi zilele.

15 Solomon s-a trezit şi şi-a dat seama că a fost un vis. El s-a întors la Ierusalim, s-a înfăţişat înaintea Chivotului Legământului cu Domnul şi a adus arderi de tot şi jertfe de pace[c]. Apoi a dat un ospăţ pentru toţi slujitorii săi.

20 Oamenii din Iuda şi din Israel erau foarte numeroşi, ca nisipul de pe ţărmul mării. Ei mâncau, beau şi se înveseleau.  (1 Regi 3:3-15; 4:20)

 

Fișă de studiu

  1. Solomon I-a cerut lui Dumnezeu înțelepciune, iar ceea ce n-a cerut – bogății și onoare – i s-a dat în plus. Ce s-ar fi putut întâmpla dacă el I-ar fi cerut lui Dumnezeu lucruri materiale, nu înțelepciune?
  2. Dumnezeu a binecuvântat domnia lui Solomon cu bogăție, dar multe dintre proverbe conțin avertizări cu privire la bogăție. Astăzi, binecuvântările financiare sunt neapărat un semn de aprobare din partea lui Dumnezeu față de urmașii Săi? Cum ar trebui noi, creștinii, să ne raportăm la bani?
  3. Solomon era fascinat de multe ramuri ale științei și de lumea naturală. Ce ne transmite lumea naturală despre Dumnezeu?
  4. Cum ai defini tu cuvântul „înțelepciune”? În ce sens este înțelepciunea „pomul vieții”, așa cum este descrisă în Proverbele?