Pentru că oricine este născut din Dumnezeu biruieşte lumea şi ceea ce câştigă biruinţă asupra lumii este credinţa noastră. (1 Ioan 5:4)

Astăzi Satana vine înaintea noastră cu aceleaşi ispite cu care L-a asaltat şi pe Isus, oferindu-ne împărăţiile lumii acesteia în schimbul loialităţii noastre. Dar ispitele lui Satana nu au nicio putere asupra celui care priveşte la Hristos ca autorul şi desăvârşitorul credinţei sale. Satana nu îl poate face să păcătuiască pe cel care acceptă prin credinţă atributele Celui care a fost ispitit în toate ca şi noi, dar fără păcat.

„Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţa veşnică” (Ioan 3:16). Acela care se pocăieşte de păcatul său şi care acceptă darul vieţii Fiului lui Dumnezeu nu poate fi învins. Punând stăpânire, prin credinţă, pe natura divină, el devine copil al lui Dumnezeu. Se roagă, crede. Când este ispitit, el face apel la puterea pentru care Isus a murit ca să ne-o ofere şi, astfel, copilul lui Dumnezeu învinge prin harul Său. Orice păcătos trebuie să înţeleagă acest lucru. El trebuie să se pocăiască de păcatele sale, trebuie să creadă în puterea lui Hristos şi să accepte această putere, care îl poate ţine departe de păcat şi îl poate mântui. (Review and Herald, 28 ianuarie 1909)

Creştinul nu trebuie să rămână la obiceiurile lui păcătoase şi să se complacă în defectele sale de caracter, ci trebuie să se transforme prin înnoirea minţii sale conform chipului divin. Oricare ar fi natura defectelor tale, Duhul Sfânt te va ajuta să le vezi şi îţi va fi oferit har prin care să le birui. Prin meritele sângelui lui Hristos poţi fi biruitor, ba chiar mai mult decât atât. (…)

Adevărul trebuie primit în suflet, iar acesta va produce sfinţirea caracterului. Va rafina şi înălţa viaţa şi te va pregăti pentru a intra în locurile pe care Hristos le-a pregătit pentru cei care îl iubesc.

Cerul este cel mai valoros lucru pentru noi şi, dacă îl pierdem, pierdem totul. (Manuscript 88,1894)